Scrisoare deschisă tuturor candidaților pentru funcția de Președinte al Comisiei Europene

București, 23 mai 2019

Stimate domnule Frans Timmermans, Prim-vicepreședinte al Comisiei Europene (PES),

Stimată doamnă Ska Keller, Co-Președintă a Grupului Verzilor/Alianța Liberă Europeană (Verzi/ALE),

Stimate domnule Bas Eickhout, Vicepreședinte al Grupului Verzilor/Alianța Liberă Europeană (Verzi/ALE),

Stimate domnule Nico Cué, candidat Președenția Comisiei europene (Stânga Europeană),

Stimată doamnă Violeta Tomic, Membră, Adunarea Națională a Republicii Slovenia (Stânga Europeană),

Stimate domnule Yanis Varoufakis, candidat la Președenția Comisiei europene (Primăvara Europeană),

Stimate domnule Guy Verhofstadt, Președintele Grupului ALDE (ALDE),

Stimată doamnă Margrethe Vestager, Comisar pentru Concurență (ALDE),

Stimată doamnă Nicola Beer, candidată la Președenția Comisiei europene (ALDE),

Stimată doamnă Katalin Cseh, candidată la Președenția Comisiei europene (ALDE),

Stimate domnule Luis Garicano, Vicepreședinte al Grupului ALDE (ALDE),

Stimată doamnă Emma Bonino, candidată la Președenția Comisiei europene (ALDE),

Stimată doamnă Violeta Bulc, Comisar pentru Transporturi (ALDE),

Stimate domnule Manfred Weber, Președintele Grupului PPE (PPE),

Stimate domnule Jan Zahradil, Membru al Parlamentului European (ECR),

În România, aproximativ 50% din totalul contractelor de muncă sunt stabilite la nivelul salariului minim, ceea ce înseamnă un salariu lunar brut de 436 de euro (260 de euro după impozitare). Înainte de valul măsurilor dure de austeritate adoptate între 2009 și 2011, doar 8% dintre contractele de muncă se aflau în această situație. Această creștere, de peste șase ori, este absolut uluitoare și inacceptabilă într-un stat membru al Uniunii Europene.

După mai mulți ani de redresare și creștere economică generalizată, ne-am fi așteptat ca situația socioeconomică a aproape jumătate din populația activă a României și a celor aflați în îngrijirea lor să se fi ameliorat, iar ca inegalitățile să se fi diminuat. Cu toate acestea, consecințele măsurilor de austeritate adoptate de guvernul român, cu acordul nedisimulat al diferiților lideri europeni și a instituțiilor europene, se resimt în continuare.

Din păcate, drepturile economice, de muncă și sociale ale lucrătorilor români au continuat să se deterioreze în tot acest timp. În 2019, lucrătorii din aproximativ douăsprezece întreprinderi din sectorul public și privat (printre care și lucrători extra-comunitari) au fost nevoiți să-și revendice dreptul la un salariu decent și condiții sigure de muncă prin greve, unele dintre acestea durând mai mult de două luni.

DEMOS a urmărit situația îndeaproape, întâlnindu-se și susținând acești lucrători. Am constatat că, deși frecvența acțiunilor colective a crescut, majoritatea mișcărilor sociale sunt, de fapt, greve spontane. Motivul este faptul că o mare parte a lucrătorilor nu poate recurge la acțiuni colective și nu are acces la negocierea colectivă din cauza limitărilor impuse prin Legea dialogului social, adoptate ca parte a măsurilor de austeritate. Prin urmare, putem vorbi despre impunerea unor bariere excesive în revendicarea drepturilor fundamentale de asociere sindicală și negociere colectivă.

Muncitorii români au la dispoziție foarte puține instrumente pentru a putea negocia pe picior de egalitate în timpul unui conflict de muncă, întrucât balanța de putere dintre lucrători și patronat este înclinată în favoarea celui din urmă. Astfel, salariile mici care mențin oamenii la un nivel de trai cu puțin peste pragul sărăciei și lipsa accesului la drepturi sociale obligă mulți lucrători, calificați și necalificați deopotrivă, să părăsească țara. O consecință directă este criza îngrijorătoare și prelungită de pe piața muncii, o situație care ar putea conduce la abuzuri suplimentare, nu numai în raport cu restul populației active, ci și față de cetățenii țărilor terțe care sunt inserați pe piața muncii europene fără a li se garanta o protecție socială adecvată.

Credem cu tărie că această stare de fapt nu ar fi posibilă dacă Pilonul European al Drepturilor Sociale și-ar fi îndeplinit promisiunea inițială, anume crearea unei Uniuni echitabile și egale în drepturi. În prezent, UE nu dispune de instrumentele necesare pentru a putea respecta dreptul la acțiune colectivă sau dialog social, cel de a forma și de a se alătura unui sindicat și nu garantează un salariu care să asigure un nivel de trai decent pentru muncitori, familiile și persoanele aflate în îngrijirea acestora.

Având susținerea colegilor dumneavoastră pentru a accede la Președinția Comisiei Europene, veți avea responsabilitatea de a asigura dezvoltarea, îmbunătățirea și punerea în aplicare a Pilonului European al Drepturilor Sociale. Din această poziție, veți avea posibilitatea și, în opinia noastră, datoria de a prioritiza respectarea drepturilor lucrătorilor și, prin extensie, a justiției economice și sociale în întreaga UE.

Luate împreună și aplicate în mod consecvent, legislația europeană primară și secundară și legislația internațională (Convențiile OIM, Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, Carta Socială Europeană) vă acordă posibilitatea, în cadrul pieței comune, să protejați drepturile socioeconomice fundamentale ale lucrătorilor. Acest angajament ar trebui să ducă la:

  • Asigurarea exercitării efective a dreptului la negociere și acțiuni colective pentru lucrători;
  • Praguri mai mici și cerințe mai puțin stricte pentru crearea și asocierea în sindicate, în conformitate cu schimbările majore în natura muncii, care sporesc vulnerabilitatea lucrătorilor (de exemplu, creșterea numărului de lucrători independenți și a celor care lucrează în “economia la comandă”);
  • Un drept garantat la un salariu minim care să asigure un nivel de trai decent pentru lucrători, familiile lor și a persoanelor aflate în grija acestora;
  • Implementarea adecvată a principiului „remunerare egală pentru muncă egală” între bărbați și femei.

În calitate de partid politic nou înființat care s-a angajat să promoveze o solidaritate reală într-o societate europeană cu adevărat democratică, DEMOS va continua să susțină și să lupte fără echivoc pentru dreptul tuturor lucrătorilor care activează pe teritoriul României de a primi ceea ce merită: un salariu echitabil și decent și condiții sigure de lucru. Dar eforturile unei singure țări nu sunt suficiente pe piața unică. Lucrătorii din întreaga Uniune trebuie să beneficieze de tratament egal și trebuie să aibă acces la condiții socioeconomice și plase de siguranță echitabile într-un cadru juridic bazat pe principiul solidarității.

Lucrătorii europeni consideră că Uniunea Europeană nu și-a respectat promisiunea de a asigura prosperitate și drepturi egale pentru toți. Angajamentul dvs. de a îmbunătăți viața acestora este, prin urmare, fundamental pentru stoparea ​​euro-scepticismului și naționalismului șovin care pun în pericol întregul proiect european. Prin urmare, vă solicităm să luați în considerare nevoile lucrătorilor și să le reflectați în mod adecvat în viitoarele decizii și negocieri legislative.

Cu stimă,

Diana Mărgărit – Purtătoare de cuvânt

Claudiu Turcuș – Purtător de cuvânt

Partidul Democrației și Solidarității (DEMOS)

Pentru mai multe informații, vă rugăm accesați:

www. platforma-demos.ro

www.democratie-solidaritate.ro

E-mail: office@partidul-demos.ro

Twitter: @Demos_Romania

Facebook: @Platforma.Demos